Oamenii spun multe legende despre Cetatea Râşnov, o structură fortificată aflată pe un deal din sudul oraşului
cu acelaşi nume. Ea este compusă dintr-o incintă interioară şi una
exterioară cu ziduri înalte de 5 metri. În incinta interioară se
aflau casele locuitorilor, iar în incinta exterioară erau ţinute
animalele. Cetatea în sine se mai numea şi cetate ţărănească
deoarece principala ocupaţie a oamenilor care au construit-o era
agricultura, cu alte cuvinte, erau ţărani. De-a lungul anilor
cetatea Râşnov a fost asociată cu mai multe evenimente istorice, evenimente
despre care am să vă vorbesc puţin.
1. Cavalerii
Teutoni
Se
spune că cetatea a fost construită cel mai probabil între anii
1211 și 1225 de colonişti saşi aduşi de cavalerii Teutoni. Cetatea
originală din lemn a fost reconstruită într-una de piatră cândva
după plecarea cavalerilor din Ţara Bârsei. Chiar dacă nu există
documente care să ateste aceste lucruri, cea mai veche parte a
cetăţii este datată ca fiind din secolul al XIII-lea.
2. Gabriel
Báthory
Singura
dată când cetatea s-a predat a fost atunci când a fost atacată de
principele Transilvaniei - Gabriel Báthory. Báthory era considerat
inamic al saşilor datorită faptului că încerca să le ia din
libertăţile personale. Atacul lui Báthory nu a făcut prea multe
stricăciuni structurii propriu zise dar locuitorii cetăţii au
fost obligaţi să se predea după ce soldaţi lui Báthory au blocat
accesul la izvorul de unde se aproviziona cetatea cu apă.
Râşnovenii
s-au predat cu condiţia ca libertăţile personale să le fie
respectate şi în cetate să rămână instalată garnizoana locală.
După ce a ocupat cetatea, Báthory nu a respectat termenii alungând
toţi locuitorii cetăţii şi a instalat o garnizoană formată din
soldaţii săi. Cetatea a fost cumpărată de la Báthory pentru 3000
de florini.
3.
Legenda Fântânii
După
ce a fost recuperată cetatea, locuitorii au decis să
construiască o fântână pentru ca evenimentele ce i-au permis lui
Báthory să pună stăpânire pe cetate să nu se mai întâmple.
Conform unei legende fântâna a fost săpată de către doi
prizonieri turci. Se spune că prizonierilor le-a fost promisă
libertatea dacă reuşeau să sape fântâna în întregime. Conform
legendei prizonierii nu numai că au săpat fântâna în întregime
dar au şi scris versete din Coran pe pereţii acestei fântâni. În
realitatea fântâna a fost construită de meşteri saşi.
O altă legendă a cetăţii Râşnov spune că în adâncul fântânii
se ascunde o comoară. Se spune că în fântână sunt ascunse foarte multe monede de aur şi alte bogăţii.
4. Tragedii şi
Comori
Într-un asediu din
anul 1613 o parte a unui turn a fost distrusă. Sub rămăşiţele
turnului au rămas arme, ghiulele de piatră, unelte de fier,
instrumente şi ceramică, obiecte ce au fost descoperite în anul
2001. Pe lângă inventarul turnului au mai fost descoperite şi 416
monede de argint.
Cetatea
a suferit numeroase tragedii de-a lungul anilor. În anul 1718
Râşnovul a fost afectat de ciumă, în urma căreia au murit 1161
de persoane. Tot în 1718 un incendiu puternic a izbucnit distrugând
întregul oraş şi o parte din cetate, anume o parte din incinta
interioară. În anul 1802 cetatea a fost lovită de un cutremur care
a distrus o mare parte din turnurile acesteia.
5. Reşedinţă
Regală
După
ce castelul Bran a fost transformat în reşedinţa particulară a
reginei Maria, locuitorii Râşnovului au decis printr-un consiliu
orăşenesc să dea cetatea Râşnov viitorului rege Carol al II-lea,
pentru transformarea cetăţii în reşedinţa sa personală. Se
spune că această decizie a fost luată după ce locuitorii oraşului
Râşnov au văzut de ce avantaje beneficiau locuitorii din
apropierea castelului Bran. Carol nu a fost interesat de cetate
spunând că nu vrea să locuiască într-o cetate medievală.
Legende despre Cetatea Râşnov sunt nenumărate, dar ceea ce ştim cu siguranţă este că această cetate rămâne una din atracţiile recunoscute ale Braşovului.