Fauna orașului Brașov

Atenție! După ce citești articolul ăsta e posibil să devii expert în baruri și cafenele din Brașov, numai să nu rămâni de unul singur prin păduri. Eh, mai glumim și noi, nu e chiar atât de gravă situația, doar știți că în Brașov urșii și oamenii sunt cei mai buni prieteni. Încep cu o povestioară, din zilele mele de glorie, mai precis, în perioada liceului. Am făcut liceul la Meșotă și ca să ajung acolo, trebuia să cobor din vârf de deal, de pe Dobrogeanu Gherea, spre Magazinul Star și apoi prin spate pe la Patria, să mă îndrept către Hidromecanica și de acolo, în curtea liceului. Nu îmi lua mult, să zic vreo 25 minute. Problema apărea totuși când realizam că pentru a ajunge la 7 fără 10 la liceu, era musai să plec pe la 6:20 de acasă. O să ziceți: păi și ce, mare chestie. Gândiți-vă că totuși vara, când e lumină la orele astea, liceenii sunt în vacanță. Așa că, cu noaptea-n cap, toamnă, iarnă, primăvară, aproape zi de zi, eu trebuia să străbat acest traseu. Într-o dimineață, eu prea obosită și înfrigurată și el prea înfometat și plictisit de păduri, am dat nas în nas unul cu altul. Ne-am privit vreo 5 minute, amândoi terifiați și am ales într-un final, eu să mă întorc la drumul meu, el la sacul mare de gunoi de la marginea drumului. Credeți-mă pe cuvânt, nu mai țin minte cum am ajuns la liceu, ci doar că a fost cea mai scurtă expediție de până atunci. M-am speriat de numa. El, ursul, își vedea de ale sale și eu l-am întrerupt; eu, școlăriță grăbită, nu voiam decât să ajung la română, la o oră decentă. S-a întâmplat să ne lovim unul de altul. Și uite așa am început să interacționez direct cu fauna orașului Brașov.

Ar mai fi povești de zis, însă mi-e să nu vă sperii prea tare. Cert e totuși că urșii din Brașov sunt cei mai simpatici. Mai ales când dai nas în nas cu ei la tine-n curte, în casă sau pe aleile de pe Tâmpa. Suntem vestiți, noi brașovenii, pentru urșii noștri, mai ales după ce am apărut la știri hrănind animalele sălbatice cu biscuiți și eugenii. Nu vă imaginați că oamenii aruncau cu ele către urs, nu. Ei îi hrăneau ținând mâncarea între buze, iar urșii lau bucățile delicioase, delicat, din gurile tupeiștilor de pe strada Jepilor. Sincer, nici nu mai știu cine de cine ar trebui să se teamă.

Lăsând poveștile cu urși la o parte, o altă întâlnire stranie din pădurile Brașovului am avut-o cu mistreții. O ditamai mistreața cu pui, în mijlocul drumului, scormonea după jir și altele asemenea. Puii chițăiau de zor, iar eu eram încremenită, cu bicicleta între picioare. Asta se întâmpla undeva în pădurile din Noua. Mi-am calculat pașii și posibilitățile, am întors bicicleta în direcție opusă, m-am suit pe ea și dusă am fost. Am rămas cu gândul la cei mici, că tare simpatici mai erau.

Însă de departe cea mai faină întâlnire am avut-o cu zveltele căprioare. Și nu vă imaginați că în vârf de munte, nu. Chiar pe aleea principală de sub Tâmpa mă perindam, pe la 6 dimineața, în încercarea de a face jogging. Ele pășteau liniștite, vreo 7-8 la număr, iarba plină de rouă dintre copaci. Am făcut liniște pe cât am putut însă magia nu a durat mult. S-au speriat de stângăciile mele și au luat-o la goană prin pădure, către vârful Tâmpa. Îmi pare rău că nu aveam smartphone pe vremea aia, să le fi făcut și eu o poză de amator.

Am mai dat nas în nas și cu vulpi, iepuri, bufnițe uriașe, veverițe, șoareci, șoimi vânători, corbi uriași și diverse păsărele. Însă nimic atât de spectaculos ca cele prezentate mai sus. Așa că dacă vreți să admirați fauna din Brașov în toate splendoare ei, vă recomand să luați la pas pădurile în zori de zi. Fiți totuși pregătiți, că nu e de ici de colo să dai nas în nas cu ursoaica sau vreun mistreț iritat. Eu am mereu după mine petarde și spray de urs, însă nu mi-au folosit niciodată. Încă. Vă îndemn totuși să vizitați Grădina Zoologică din Brașov, din cartierul Noua. E mult mai sigur.

De ce sunt brașovenii molcomi?

Acum că v-ați decis să dați click pe acest articol, luați-o numa-ncet, că nu-i grabă și haideți să deslușim împreună misterul. Eu una am mari dubii cu privire la această afirmație, cum că brașovenii, ardeleni fiind, ar fi molcomi. Bine, e drept, analizez chestiunea prin prismă personală, eu fiind excepția care confirmă regula.

Uitându-mă în jur, pot observa totuși că da, sunt mai molcomi ca mulți alții, însă mi-s destul de neclare motivele. Am însă câteva suspiciuni, pe care ar fi grozav să le confirmați și voi, în funcție de experiența pe care o aveți.

- aerul rece de munte, în loc să-i mâne în luptă, îi trage în canapele. Deși născuți și crescuți într-un oraș situat la poalele munților, am vaga impresie că brașovenii nu sunt neapărat fani iarnă, poate doar cei născuți în lunile astea, care e musai să găsească motive de bucurie. În rest, abia dacă zărești oameni pe străzi, în afară de cei mici și agitați, între nămeți sau pe ger. E drept, excludem orele la care se pleacă la muncă și orele la care se întoarce lumea de la job.

- pauzele lungi și dese, cheia marilor succese. Am doar impresia, ori brașovenilor nu le ajung pauzele de masă? Așa au un stil de a savura mâncarea, de a se bucura de fiecare înghițitură, de a se gândi de cinșpe ori înainte de a comanda ceva, încât timpul efectiv de îngurgitare devine insuficient, aproape inexistent. Mereu îi vezi agitați în pauză de masă, plângându-se de puținul timp pe care îl au să înșface shaorma sau să soarbă din supă. Eu una halesc atât de repede, încât cei de lângă mine nici nu apucă să-și deschidă caserolele, așa că, iar mi-e greu să înțeleg nevoia asta a integrării mâncării în toate formele posibile. Și nu-i așa că își prelungesc mereu pauzele de țigară? O fi ceva strategie, știu ei pentru ce.

- brașovenii nu se grăbesc deși se grăbesc. Dragii de ei, brașovenii, se grăbesc doar cu vorba, că graba efectivă se limitează doar la te plânge că nu-ți mai ajunge timpul să faci și asta și cealaltă, afirmând lucrurile astea în timp ce mergi în ritm de melc pe trotuar, dacă se poate și în zig-zag. Deși niciodată grăbiți, ei sunt întotdeauna pe fugă. E drept, mai vezi și câte-un alergător pe ici pe acolo, câte-o domnișoară fugind grăbită pe tocurile-i subțiri sau câte-un taximetrist ce aleargă la mașina lăsată pe avarii cât timp a fost până la covrigărie. Cum vă grăbiți voi, oameni buni, în rimtul ăla atât de lent? Eu una când chiar sunt pe fugă, apăi fac 30 de minute dintr-un capăt în altul al orașului.

- întârzie mereu la întâlniri. 8 din 10 prieteni de-ai mei garantat vor ajunge cu minim 15 minute după ora stabilită pentru întâlnire, chit că vin cu mașina sau autobuzul ce circulă în mod normal la ore fixe. Nu știu cum se face, însă dacă vrei să valorifici timpul, îți chemi partenerul de discuții cu jumătate de oră mai devreme, că va ajunge astfel la ora stabilită, timp în care tu te poți bucura de orice altceva, nu de așteptat întârziatul în stradă. Îmi amintesc în facultate, când orele de curs începeau la fix și toți studenții ce făceau naveta ajungeau la oră decentă, în timp ce brașovenii aveau nevoie de timp suplimentar pentru a parcurge un drum de 10 ori mai scurt. Cum e posibil, nu știu. Însă este mai mult decât adevărat.

- lasă întotdeauna pe mâine ce pot face azi. O fi de lene, o fi de plictiseală, o fi din nepăsare, ceet este că brașovenii preferă să amâne treaba de azi pentru mâine. Bineînțeles, eu vorbesc acum din expriența întâlnirilor avute cu vecinii mei de oraș, în decursul a imediat 30 de ani. Și dacă îți spun că au o problemă de rezolvat și îi întrebi când merg să îi dea de cap, foarte rar vor spune chiar acum sau azi. Oare de ce? Că tot mai dulce-i amânarea și tot mai lungă ziua de mâine.

Nu sunt convinsă că de-asta sunt ei molcomi și nici măcar că sunt molcomi, însă e ceva în personalitatea lor care îi face mult mai relaxați comparativ cu cetățenii altor orașe. Așa-i, cum zic eu?

Top 10 Lucruri WOW pe care le spun turiștii despre Brașov

Credeți că întâmplător ne vizitează an de an mii de turiști de pe alte meleaguri sau chiar compatrioți? Ehe, vă înșelați amarnic. Brașovul are ceva ce rar găsești prin alte părți. Și nu mă refer aici doar la cea mai îngustă stradă din Europa, cel mai spectaculos centru istoric sau cele mai trăznite baruri și restaurante în centrul vechi Brașov? Cam asta spun ei despre noi. De unde știu? Secret de stat.

1. WOW, aveți munte fix în miezul orașului! Da, avem. Se cheamă Muntele Tâmpa și suntem mândri că putem face mișcare la doar 5 minute de buricul târgului. Avem și telecabină, restaurant taman în vârf, concursuri prin pădure și șansa de a te răcori în toi de vară toridă. E splendid, ușor accesibil și ne oferă o panoramă asupra orașului, care merită tot efortul depus pentru a ajunge până sus.

2. WOW, BisericaNeagră. Da, cel mai reprezentativ monument de arhitectură gotică din România, se află la Brașov. Iar orga bisericii negre din Brașov este cea mai mare orgă mecanică din întreaga țară. Suntem cei mai tari, știm și mulțumim de aprecieri. Nu există turist care să nu-și făcut măcar o poză cu impresionanta biserică. E, sau nu-i așa?

3. WOW, ce mâncare bună aveți! Avem, e drept. Și ai de unde-alege, mai ales că mâncarea tradițională e prima pe care trebuie să o încerci într-o țară pe care abia începi să o descoperi. Sergiana, Casa Românească, La Plăcinte, La Ceaun, Ceasu Rău și multe altele, au năucit turiști și i-au făcut să se îndrăgostească permanent de Brașov.

4. WOW, ce prietenoși sunt brașovenii! Suntem foarte prietenoși, așa este. Aproape toți știm engleză, ne descurcăm în a-i îndruma pe turiști, le putem povesti una-alta despre oraș, ba de multe ori ne și oferim să îi ajutăm cu pozele sau chiar să-i plimbăm prin centru vechi, pentru a fi siguri că nu ratează nici un obiectiv important. Pentru ei, suntem acei tineri zâmbăreți, mereu săritori și foarte isteți. Nu o zic eu, o spun turiștii, mai ales cei străini.

5. WOW, ce clădiri frumoase, parcă-i Praga! Am auzit-o nu o dată, de la oameni veniți în expediție din țări cu totul diferite. Nu știu dacă ați observat, însă turiștii străini sunt mereu cu ochii pe sus, pe străzile din Brașov. Nu avem de ce să ne mirăm, chiar am reușit să conservăm monumentele istorice și ne fălim acum cu clădiri vechi, de sute bune de ani. Grânarul, Reduta, Biserica Neagră, Bastioanele, Cetatea, troiețele din Schei, Bisericile, toate le amintesc de fascinanta Pragă, la fel de bogată arhitectural.

6. WOW, ce distracție e în cluburile de noapte! Deși pentru noi pare firesc, pentru străini faptul că în serile cu petreceri, din diverse restaurante, e o atmosferă atât de caldă și poți interacționa deschis aproape cu toți cei prezenți, este inedit. Nu sunt așa prietenoși pe cum ne imagini, ei, marea majoritate a europenilor. Cu noi poți bea ca-ntre prieteni, poți povesti și te poți distra pe cinste. Și asta o spune aproape orice turist.

7. WOW, ce femei frumoase! Cu toți străinii cu care am interacționat am rămas uimită să aud tot mereu laude la adresa brașovencelor, însă nu numai. “Pretty girls”, da. Suntem faine, fetelor, asta-i realitatea. Am așa o bagă senzație că mulți turiști vin în România ca să-și caute nevastă. Nu?

8. WOW, Poiana Brașov! E drept, pare a fi o stațiune montană ruptă din Alpi. Turiștii sunt foarte încântați de Poiană, mai ales dacă poposesc prin țărișoara noastră în toi de iarnă. Iar românii turiști sunt de acord și ei că avem cu ce, nene. Sanie, schiuri, placă, pungă și garantat nu uiți ce-nseamnă o iarnă ca-n copilărie.

9. WOW, ce de munți în jurul Brașovului! Avem, avem. Piatra Craiului, Piatra Mare, Ciucaș, apoi Bucegiul și Făgărașul la care ajungi relativ ușor, toți munții din împrejurimile orașului nostru îi atrag pe cei mai exploratori dintre turiști. Nu e de mirare, când priveliștile sunt surprinzătoare, iar ciobanii îi îmbie cu cea mai bună brânză din câte au mâncat.

10. WOW, păstrați tradițiile încă vii la sate! Da, dragi turiști, însă nu doar la sate. La noi încă se iese cu colindul, se pune busuioc sub pernă, se frământă pâine și cozonaci, se fac cârnați și leibăr, jumări și pască, ouă roșii și torturi deosebite. Asta pe lângă portul popular care ne conturează viața de român, dansurile rupte din povești și legendele uimitoare. Iar noi, brașovenii, deși mai sobri ca alți români, păstrăm cu sfințenie datinile și ne manifestăm în consecință.

Bine ați venit printre noi, simpaticii brașoveni!

5 lucruri tâmpite pe care le poți face în Brașov

Credeai că ne-a părăsit inspirația? Ei bine, te provocăm să ni te alături în cursa pentru cele mai tâmpite lucruri pe care le poțiface în Brașov. Dacă ne scapă nouă ceva, simte-te tu liber să adaugi noi și noi motive de a-ți petrece timpul liber în cele mai inedite moduri.

  

 1. Te poți cățăra în bradul uriaș de Crăciun, din buricul târgului. Da, da, în ăla mare din Piața Sfatului. Îți faci loc frumos printre cadouri și globuri uriașe, printre luminițe și beteală, și urci cu vână până-n vârf. Nu doar că vei avea parte de cea mai tare experiență, dar cu siguranță vei deveni și vedetă. Garantat în nici 5 minute de la primul pas pe tulpina copacului, vine și presa, se ivesc și oportuniștii facebookiști, jandarmeria , ISU și toți cei necesari ca să fii sigur că apari pe prima pagină a ziarelor și în breaking news pe toate canalele de știri. Anunță-ne și pe noi. Avem o cameră full HD.

2. Poți lipi stickere cu „Ai parcat ca un bou” pe mașinile de poliție. Glumă, glumă, însă noi chiar ne-am gândit să facem asta. În fond, de ce stau ăștia pe avarii în mijlocul străzii, chit că nu au de lucru? Bineînțeles, în afară de a opri pentru a-și cumpăra covrigi, shaorme sau sandvișuri de la Nicoli? Legea-I pentru toți, domnilor. Și e de preferat să le lipești pe parbriz, fix în mutra șoferului. Și pe oglinzi. Vreo patru bucăți. De-alea cu lipici zdravăn. 

3. Te poți da cu sania pe Dobrogeanu Gherea, pe mijlocul străzii. În amintirea vremurilor demult apuse, când chiar te puteai sui pe sanie sau pungă, după caz, și să-ți dai drumul din vârf până la Universal. Acum e un pic mai greu că deszăpezesc ăștia, însă de când s-a mutat fostul dom’primar de pe stradă, se mișcă mai greuț. De-o tură tot rămâne timp. Numai că trebuie să aveți skilluri de profesioniști, că de nu puneți frână la timp, e posibil să vă pupați cu bordul vreunui jeepan. 

 

4. Poți circula gratis cu autobuzul, prefăcându-te că ești străin și habar nu ai pe ce planetă ești. Credeți-ne, merge. Am și încercat o dată, deși aveam bilet în buzunar. Însă e un deliciu să îți exersezi dicția de franțuz într-un mijloc de transport, mai ales dacă pseudo-franțuzul mai este și indignat. Nu-i frumos tot mereu, să nu uităm totuși că avem cele mai faine autobuze din țară și trebuie întreținute, angajații plătiți șamd. Așa că, să nu devină obișnuință vorbitul în limbi.

5. Poți aduna lalele din giratorii și să le vinzi la colț de stradă. Numai să fiți atenți, atât ANAF-ul, cât și garda de mediu sunt pe fază. Făr’ de glumă. Chiar am văzut diverse persoane adunând flori de la Județean din giratoriu, însă nu a ținut prea mult activitatea. Au apărut cât ai zice lalea vreo doi malaci de la o firmă de pază și au recuperat bietele flori.

Pamflet, da? Nu vă apucați acum să întoarceți Brașovul cu susu-n jos.